Operație de reconstrucție mamară

„Sunt sănătoasă și fericită. Reconstrucția sânului mi-a dat voie să simt că trupul meu este încă atractiv. Iar destinul a vrut să-mi acorde o a doua șansă!“

„Uitați-vă la mine! Nimeni n-ar putea ști că am avut cancer de sân!“

Dincolo de gravitatea pe care o reprezintă ca boală, cancerul de sân alterează integritatea corporală a femeii, prin afectarea unui organ, simbol al feminității. Golul pe care lipsa sânului îl lasă în sufletul, mintea și viața acelei femei nu poate fi înlocuit. Din contră, el poate provoca prăbușiri interioare, izolări în fața oamenilor apropiați și chiar autoizolări. Dispariția sânului poate declanșa probleme psihologice:

• dezinteresul total pentru imaginea propriei persoane;
• dispariția sentimentului de integritate și atractivitate;
• depresii sau alte deteriorări psihice.

Toate aceste „efecte secundare“ ale mastectomiei pot fi înlăturate prin operația de reconstrucție mamară — o intervenție chirurgicală despre care fiecare pacientă afectată de cancer de sân ar trebui să știe că se poate realiza.

Lipsa de informare a pacientelor și nerecomandarea acestei operații de către medic încă de la diagnosticarea bolii fac ca această operație să rămână în foarte multe cazuri necunoscută.

Mai mult, în România, costurile intervenției de reconstrucție a sânilor sunt destul de mari, nefiind acoperite prin asigurările de sănătate și în același timp neputând fi suportate de către multe dintre paciente.

Ce înseamnă reconstrucția sânului?

Prin această operație se poate realiza un sân nou, în locul celui pierdut prin mastectomie sau se pot corecta defectele apărute în urmă sectorectomiei. Reconstrucția sânului reface volumul, forma și poziția sânului, dar și a consistenței lui. Dacă sânul sănătos este de dimensiuni mici, se încearcă crearea noului sân comparativ cu acesta. Există cazuri în care sânul rămas este ptozat sau mult mai mare. În astfel de situații se pot realiza reconstrucții mamare care vor egaliza cei doi sâni. De asemenea, se poate reface și areola mamară și mamelonul.

Care sunt beneficiile operației de reconstrucție a sânului?

Scopurile reconstrucției mamare sunt:

• de a crea forma și volumul unui viitor sân, astfel încat să se obțină o imagine similară cu celălalt, atunci când femeia poartă sutien și chiar fără acesta;
• de a elimina necesitatea și inconveniențele purtării unei proteze externe;
• se pot reconstrui și mamelonul, dar și areola mamară, iar pentru un aspect cât mai aproape de normal se pot realiza și operații pe sânul celălalt (care, de obicei, este mai mare, mai căzut, sau, din contră, foarte mic, iar pacienta dorește ca viitorii sâni să aibă o mărime mai mare).

Așadar, beneficiile aduse de această operație sunt nu numai de ordin estetic, dar și psihologic. Nu veți mai fi nevoite să aveți grijă de proteză externă, iar oglinda va avea pentru voi o altă exprimare!

Care sunt compromisurile operației de reconstrucție mamară?

Suportarea unei operații (sau mai multor operații) în plus, disconfortul postoperator sau cicatricile nou apărute și care reprezintă compromisul pe care toate pacientele trebuie să îl accepte pot fi considerate dezavantaje ale reconstrucției de sân.

Reconstrucția sânului nu poate restaura sensibilitatea normală a sânului. Cu timpul, aceasta se va modifica, dar nu va fi niciodată la fel cu cea a sânului pierdut. Trebuie să rețineți că de la o reconstrucție de sân nu veți putea cere perfecțiunea. Nu se poate obține un sân identic cu cel pierdut și nici cu cel natural, cu toate eforturile unor operații seriate. Vor exista diferențe de contur, de formă, de consistență, care vor fi percepute atunci când sunteți dezbrăcate, dar care sunt suficient de neimportante în comparație cu sânul câștigat.

Când se poate efectua operația de reconstrucție a sânului?

Reconstrucția mamară este efectuată de o echipă de chirurgie plastică reconstructivă numai la recomandarea medicului oncolog. În funcție de stadiul în care este depistat cancerul de sân și de tipul de mastectomie recomandat, această operație prin care se reconstruiește sânul se poate efectua:

• Fie imediat după operația de mastectomie, în timpul aceleiași intervenții chirurgicale. După ce chirurgul oncolog îndepartează țesutul mamar, echipa de chirurgie plastică plasează un implant mamar în locul țesutului îndepartat, pentru a forma conturul viitorului sân. Reconstrucția imediată se poate face nu numai cu ajutorul protezelor, dar și al țesuturilor proprii organismului, aduse din vecinătate, în zona mastectomizată.

• Fie după un timp de la operația de mastectomie (1 an de la terminarea radioterapiei și a chimioterapiei).

Reconstrucția sânului imediat după mastectomie are implicații importante, în primul rând de ordin psihologic: pacienta se va trezi cu ambii sâni întregi, fără să treacă prin consecințele fizice și psihice ale unei mastectomii. Calitatea vieții pacientei va fi, din start, net superioară!

De asemenea, reconstrucția imediată aduce și beneficii din punct de vedere economic: scad costurile prin reducerea timpilor operatori, iar pacienta își poate relua activitatea mult mai repede.

Însă, pentru a se realiza o reconstrucție mamară imediată trebuie ca pacienta să fie diagnosticată într-un stadiu suficient de precoce, iar tratamentele aplicate pre și postoperator să fie compatibile cu această operație (pacienta nu trebuie să facă radioterapie).

Reconstrucția sânului se poate face și mai târziu. În ambele situații, este necesară o stare de sănătate bună și o stabilitate oncologică, confirmate de către medicul oncolog. 

În afară de acestea, operația de reconstrucție a sânului mai presupune o condiție necesară: o pacientă hotărâtă.

Modalități pentru refacerea sânului

Care sunt modalitățile chirurgicale de reconstrucție mamară?

Operația de reconstrucție a sânului este o operație laborioasă, care durează câteva ore și care se realizează sub anestezie generală. Există mai multe modalități prin care se realizează reconstrucția sânului:

cu ajutorul protezelor cu silicon sau ser fiziologic care se inserează sub piele sau sub mușchii toracelui;

cu țesuturi proprii ale organismului, așa numitele lambouri care conțin piele, grăsime și mușchi;

prin procedee mixte.

Chirurgul vă va recomanda anumite tipuri de intervenții, în funcție de tipul de mastectomie pe care l-ați suportat, de starea țesuturilor care au rămas, de timpul scurs de la operație și de la radioterapie. Voi veți decide pe care dintre procedeele recomandate le veți alege. Așadar, o bună colaborare dintre voi și chirurg este esențială. Iată câteva exemple:

Reconstrucția sânului cu implante mamare

Implantele mamare folosite în reconstrucție pot fi cu ser fiziologic, cu silicon sau,mai nou, cu gel siliconic coeziv. Acesta din urmă are avantajul că nu va curge și nu se va împrăștia printre țesuturi, în cazurile rare, în care capsula care înconjoară proteza se va rupe. Un alt avantaj este că proteza cu gel coeziv conferă sânului nou format o formă și un contur apropiat de cel natural.

Protezele mamare sunt folosite atât în reconstrucțiile de sân imediate, cât și în cele efectuate mai târziu. Ele pot fi utilizate singure (atunci când există un perete muscular sub care vor fi puse, dar și suficientă piele pentru a fi acoperite) sau în combinație cu țesuturi aduse din vecinătate pentru a suplimenta deficitul de mușchi sau piele din zona operată.

Există cazuri în care în urma mastectomiei s-a păstrat mușchiul pectoral, sub care s-ar putea introduce o proteză, dar, din păcate, pielea care îl acoperă este insuficientă sau de calitate slabă. În astfel de cazuri se pot introduce acele implante temporare, denumite expandere, care se umplu periodic cu ser fiziologic, timp de câteva săptămâni sau luni.

Prin umplere, ele întind în timp pielea suficient de mult pentru a se introduce apoi în locul lor o proteză. Există și expandere permanente, care, după umplere, se pot închide și rămâne permanent, evitând un al doilea timp operator de introducere a protezei.

Reconstrucția sânului cu țesuturi proprii

În cazul în care în zona din care s-a scos sânul nu mai există suficientă piele și mușchi care să acopere proteza, chirurgul apelează la alte resurse proprii ale organismului (piele, grăsime, mușchi — denumite lambouri), din zone în care acestea se găsesc în exces sau de unde lipsa lor nu aduce deservicii. Aceste lambouri care vor fi „mutate“ din zone vecine pentru a reface volumul viitorului sân, vor păstra în grosimea lor vasele de sânge care le „hrănesc“.

Există multe procedee prin care se folosesc diferite tipuri de lambouri, însă cele mai utilizate sunt:

Metoda A

Lamboul care conține un mușchi lat și subțire de la nivelul spatelui — mușchiul marele dorsal sau latissimus dorsi.

Acest mușchi împreună cu o porțiune de piele și cu grăsimea din jur va fi „ridicat“ de pe spate și, printr-un „tunel“ făcut pe sub piele înspre regiunea de unde s-a scos sânul, mușchiul se va muta și se va modela, astfel încât să dea forma viitorului sân.

Dacă tot volumul de țesut adus nu este suficient, atunci se apelează și la o proteză mamară.

Tipul acesta de reconstrucție se folosește în situațiile în care odată cu sânul s-a scos și o parte din mușchiul pectoral, fapt care presupune imposibilitatea de a crea un „buzunar“ în care să se introducă o proteză.

Metoda B

Lamboul care conține o porțiune din mușchiul drept abdominal, împreună cu o insulă mare de piele și de grăsime de la nivelul abdomenului inferior (șorțul abdominal).

Acesta se „tunelizează“ pe sub pielea din partea de sus a abdomenului și se aduce în zona de unde s-a scos sânul.

Prin acest procedeu (denumit TRAM) se aduce în zona mastectomizată o cantitate suficientă de țesut, de aceea nu mai trebuie proteză. Acesta nu este singurul avantaj. Consistența dată de piele împreună cu țesutul adipos seamănă cu cea a unui sân normal. De asemenea, acest lambou acoperă în întregime zona mastectomizată și dă sânului o ptoză și un aspect apropiat de cel normal.

Acest tip de reconstrucție mamară este destul de laborios, putând dura chiar 5–6 ore și se adresează pacientelor care au suficient țesut în zona abdominală, dar care nu au mai avut alte operații în această regiune (orice cicatrice prezentă aici poate compromite mai mult sau mai puțin vascularizația și viabilitatea lamboului). Cu această ocazie, pacienta face și operația de abdominoplastie — adică de îndepărtare a excesului de piele și de grăsime din zona abdomenului.

Există și alte metode de reconstrucție mamară în afara celor prezentate mai sus, cum ar fi metodele microchirurgicale, prin care se aduc, în regiunea viitorului sân, mușchi și piele din părți ale corpului situate la distanță, dar ale căror vase de sânge sunt suturate sub microscop cu cele din zona mastectomizată (pentru că mușchiul și celelalte țesuturi să fie hrănite și să trăiască).

Există indicații și contraindicații pentru fiecare procedeu chirurgical de reconstrucție. Întrebați chirurgul plastician! Veți afla și veți alege împreună cu el care este metoda cea mai potrivită pentru voi!

Ce înseamnă reconstrucția mamelonului?

În afara refacerii volumului și formei sânului, se mai pot reconstrui și mamelonul și areola mamară. Majoritatea pacientelor care au apelat la reconstucția sânului au optat și pentru operația de refacere a mamelonului.

În comparație cu reconstrucția sânului, această operație este de scurtă durată și se poate realiza cu anestezie locală, dar numai după ce sânul reconstruit s-a vindecat, în sensul că și-a stabilizat forma, poziția și volumul. Așadar, reconstrucția mamelonului se poate realiza doar la 3–4 luni după reconstrucția sânului.

Ce presupune operația de reconstrucție a mamelonului?

Mamelonul se modelează din resurse locale de piele, încercând poziționarea lui astfel încât să existe o simetrie cu mamelonul celuilalt sân.

Areola mamară se poate „schița“ după o lună de la reconstrucția mamelonului. Sunt mai multe metode de a realiza areola: fie prin grefe de piele recoltate din zone în care pielea are o culoare mai închisă (de exemplu din regiunea inghinală), fie, mai simplu, dar cu un cost puțin mai ridicat, prin tatuare.

După toate aceste operații, există șansa de a nu se obține o simetrizare convenabilă între cei doi sâni. Cauza cea mai frecventă este sânul sănătos, care este fie mult mai mare, fie mai ptozat, fie mult mai mic. Cu acordul pacientei se poate interveni și asupra acestui sân, în vederea ridicării lui, a reducției sau măririi de volum, prin diferite procedee chirurgicale, dar numai după evaluarea lui mamografica și oncologică.

Cui îi este adresată operația de reconstrucție mamară?

Înainte de a vă întreba dacă sunteți o bună candidată pentru această operație, trebuie să fiți convinsă că doriți să vă refaceți sânul și să faceți această operație. Există femei care nu simt această necesitateînsă, pentru majoritatea, faptul că ar putea avea un sân nou în locul celui pierdut sau în locul protezei pe care trebuie să o poarte în sutien reprezintă o adevărată împlinire.

Reconstrucția sânului este o operație complexă care impune o stare de sănătate bună. Există anumite afecțiuni care contraindică această operație:

• obezitatea
• diabetul
• pacientele fumătoare
• afecțiuni psihice (depresii, stări de anxietate)
• cicatrici pe abdomen sau axilă care au lezat anumite structuri (vase de sânge, nervi, mușchi)
• boli pulmonare și cardiace
• pacientă nehotărâtă

La sfârșitul acestei perioade, veți avea suficient timp pentru a vă „obișnui“ cu noua imagine: veți fi, cu siguranță, femei cu mult mai mare încredere în propria persoană. Atunci veți descoperi că, din adevărate luptătoare, ați devenit învingătoare!

Riscuri ale reconstrucției de sâni

Care sunt riscurile asociate operației de reconstrucție a sânului?

Orice intervenție chirurgicală, oricât de mică ar fi, presupune riscuri.

Și în cazul reconstrucției de sân pot exista complicații, în funcție de metoda recomandată: sângerări, infecții, întarzieri în cicatrizarea plăgilor sau cicatrizări defectuoase și inestetice. Unele dintre aceste complicații pot apărea și pe fondul unor afecțiuni preexistente sau a unui stil de viață defectuos.

De exemplu, la fumătoare există șanse mari ca țesuturile folosite la reconstrucție să sufere atât de mult încat să se producă întarzieri în vindecare. Fumatul provoacă micșorarea calibrului vaselor de sânge care irigă lamboul, ceea ce ar însemna o oxigenare insuficientă a acestora. De aceea, aceste paciente trebuie să renunțe la fumat cu câteva săptămâni înainte de operație.

Sau, tot ca exemplu, poate fi descrisă așa numita contractură capsulară care survine în situațiile în care se folosesc proteze. În lipsa masajului recomandat sau în prezența unei infecții, capsula — acea cicatrice care se formează în jurul implantului — crește în grosime și strânge proteza și țesuturile din jur, întarind sânul, care poate deveni dureros.

Toate aceste complicații se pot rezolva prin tratamente medicale sau prin intervenții chirurgicale, dar întarzie vindecarea și pot determina deformări ale sânului sau cicatrici inestetice.

Ceea ce este important să știți este că reconstrucția mamară:

• nu influențează evoluția cancerului de sân;
• nu crește riscul recidivelor locale sau la distanță;
• nu compromite tratamentul oncologic;
• crește calitatea vieții!

Care sunt efectele și recomandările imediat după operație?

Reconstrucția sânului este o operație laborioasă, care durează câteva ore. Este normal ca după operație să vă simțiți obosită. Această intervenție chirurgicală necesită amplasarea unor tuburi de dren, care se vor îndeparta după câteva zile, dar care determină un oarecare disconfort. Este important să respectați indicațiile medicale, iar după o săptămână vă veți simți, cu siguranță, un alt om.

După suprimarea firelor (la 10–14 zile după operație) vă veți putea relua activitatea, cu moderație în efectuarea anumitor mișcări, în funcție de tipul operației.

Referitor la obiceiurile zilnice, trebuie să știți că în primele săptămâni nu este recomandată baia în cadă, ci numai dușurile cu apă potrivit de caldă, cu săpunuri neutre și fără a exercita presiuni mari la nivelul zonei operate. Puteți folosi creme dermatologice, care să hidrateze pielea, aplicându-le cu delicatețe.

Brasierele sau sutienul fără balene sunt uneori recomandate. Alteori, de preferat este ca sânul să nu fie susținut, ci să-și creeze o ptoză (cădere) cât mai naturală.

Rețineți!

Mergeți la un consult medical periodic și examinați-vă lunar sânul! Nu uitați că, dacă ați avut cancer la unul din sâni, aveți un anumit risc de a face și la celălalt. De aceea el trebuie evaluat periodic.

Sânul reconstruit, dar și planurile lui profunde pot fi examinate medical periodic! Chiar dacă în regiunea operată nu mai există țesut glandular mamar, se pot efectua ecografii sau rezonanțe magnetice nucleare, atât pentru controlul și evaluarea periodică a stabilității oncologice, cât și pentru examinarea periodică a protezei și a țesuturilor din jur.